sâmbătă, 30 aprilie 2016

Cuvantul Sfantului Ioan Gura de Aur la Invierea Domnului

Inainte de Sfanta Liturghie din noaptea Sfintelor Pasti se citeste cuvantul de invatatura al Sfantului Ioan Gura de Aur:

"De este cineva binecredincios si iubitor de Dumnezeu, sa se bucure de acest praznic frumos si luminat. De este cineva sluga inteleapta, sa intre, bucurandu-se, intru bucuria Domnului sau. De s-a ostenit cineva postind, sa-si ia acum rasplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintai, sa-si primeasca astazi plata cea dreapta. De a venit cineva dupa ceasul al treilea, multumind sa praznuiasca. De a ajuns cineva dupa ceasul al saselea, sa nu se indoiasca, nicidecum, caci cu nimic nu va fi pagubit. De a intarziat cineva pana in ceasul al noualea, sa se apropie, nicidecum indoindu-se. De a ajuns cineva abia in ceasul al unsprezecelea, sa nu se teama din pricina intarzierii, caci darnic fiind Stapanul, primeste pe cel de pe urma ca si pe cel dintai, odihneste pe cel din al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul dintai; si pe cel de pe urma miluieste, si pe cel dintai mangaie; si aceluia plateste, si acestuia daruieste; si faptele le primeste; si gandul il tine in seama, si lucrul il pretuieste, si vointa o lauda.


Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru; si cei dintai, si cei de al doilea, luati plata. Bogatii si saracii impreuna bucurati-va. Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua. Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. Masa este plina, ospatati-va toti. Vitelul este mult, nimeni sa nu iasa flamand. Gustati toti din ospatul credintei; impartasiti-va toti din bogatia bunatatii. Sa nu se planga nimeni de lipsa, ca s-a aratat Imparatia cea de obste. Nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate, ca din mormant iertare a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de ea. Pradat-a iadul Cel ce S-a pogorat in iad; umplutu-l-a de amaraciune, fiindca a gustat din trupul Lui. Si aceasta mai inainte intelegand-o Isaia, a strigat: Iadul, zice, s-a amarat, intimpinandu-Te pe Tine jos: amaratu-s-a ca s-a stricat. S-a amarat, ca a fost batjocorit; s-a amarat, ca a fost omorat; s-a amarat, ca s-a surpat; s-a amarat, ca a fost legat. A primit un trup si de Dumnezeu a fost lovit. A primit pamant si s-a intalnit cu cerul. A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea. Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta? Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos si au cazut diavolii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata stapaneste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristos, sculandu-Se din morti, incepatura celor adormiti S-a facut. Lui se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin."

Hristos a Înviat!

Învierea lui Hristos este cel mai mare eveniment al tuturor timpurilor ; fără Înviere n-ar fi existat nici credința creștină, nici Evanghelia, nici sfinții, nici Biserica.

"Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte. Înviat-a Hristos şi nici un mort nu va mai fi în groapă, căci Hristos înviind din morţi, începătură celor adormiţi S-a făcut." (Sf. Ioan Gură de Aur)

joi, 28 aprilie 2016

Din Sfânta și Marea Joi:

"Astăzi s-a spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape. Cu cunună de spini s-a încununat Împăratul îngerilor. Cu porfiră mincinoasă s-a îmbrăcat Cel ce îmbracă cerul cu nori. Lovire peste obraz a luat Cel ce a liberat în Iordan pe Adam. Cu piroane de fier s-a pironit Mirele Bisericii. Cu suliţa s-a împuns Fiul Fecioarei. Închinămu-ne patimilor Tale, Hristoase. Arată-ne nouă şi slăvită învierea Ta!"

luni, 25 aprilie 2016

Sfantul Sinod al BISERICII ORTODOXE BULGARE: “In afara de Sfanta Biserica Ortodoxa nu exista alte Biserici, ci doar eretici” / Patriarhule Daniel, TREZESTE-TE

Declaratia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare pe 21 aprilie 2016:
“In afara de Sfanta Biserica Ortodoxa nu exista alte Biserici, ci doar eretici, iar a numi orice altceva „biserica” nu este, din punct de vedere spiritual, dogmatic si canonic, decat o mare greseala.”
“Sfanta Biserica Ortodoxa, care e Una si Unica, n-a pierdut niciodata unitatea in credinta si partasia Duhului Sfant si va dura pana la sfarsitul vremurilor. Domnul a spus ca “portile iadului nu o vor birui””
Printre alte puncte, documentul aprobat de Sfantul Sinod subliniaza ca „slava Domnului”, Biserica Ortodoxa Bulgara a parasit Consiliul Mondial al Bisericilor din 1998.
In 2007, intr-un interviu televizat dat a scurta vreme dupa ce a devenit Mitropolit, Nikolai a fost intrebat ce parere are despre papa.
Daca credinta sa este diferita de cea Ortodoxa atunci canoanele Bisericii ne spun ca e eretic”  a fost raspunsul sau.
Cititi va rog mai multe la:
Iata deci cum se pregatesc bulgarii pentru super mega marele sinod care va avea loc intre 16-27 iunie pe insula Creta. Cum se pregateste Patriarhul Daniel?
Cititi va rog si:

sâmbătă, 23 aprilie 2016

regimul Părintelui Arsenie Boca în închisoare


Pentru a vedea care a fost regimul Părintelui Arsenie Boca în închisoare redăm o mică istorisire foarte sugestivă:

Pe urmă ne-a povestit lelea Dâmboiu, care visat noaptea că trebuie  meargă la părin- tele la închisoare, să-i ducă șapte bucăți de pânză albă, o pâine și o bucată de slănină. Să taie felii pâinea și slănina. S-a dus, și când a ajuns, i le-a băgat ușor. Și i-a spus: „Tu  te întorci repede,  nu-ți întorci capul înapoi, că o  tragă după tine”. Pe toți paznicii i-a adormit [citește hipnotizat. În limba greacă hipnos πνος= somn  n.n.] . Când o ieșit din curtea închisorii, s-au trezit paznicii, și au în- ceput  tragă. Ea s-a dus mai încolo, speri- ată, și nu s-a mai văzut. 


În întâmplarea de mai sus nu știm de ce ne mirăm mai mult:
-        de comia pântecelui, căci nu răbda să stea fără slănină, punând pentru poftele sale alimentare pe alții să-și pericliteze viața?
de încălcarea sfintelor canoane (care ne învață că monahii nu au voie mănânce carne)?-        de faptul că a pus în pericol viața uceni-
cei (roaba poftelor și burții sfinției sale)?
-        de joaca cu mințile oamenilor prin hip- noză, vise și vedenii (având ca victime atât adepți ai săi și cât și sărmanii gardi- eni)?
-        de regimul dulce dus în detenție, care ara limpede că nu numai că nu a fost martir, dar nici măcar prigonit în reali- tate (în timp ce adevărații prigoniți erau bătuți pâ la moarte și înfometați de nu puteau avea nici măcar turtoiul dorit, sfinția sa primea vizite nd dorea și mânca slănină felia)?
Dar, dacă și la închisoare își făcea toate poftele (pâ și pâinea și slănina le voia feliate, ca la supermarket-urile de azi), cum putem să mai gândim că a fost în vreun fel prigonit? Nu a răbdat nici bătăi, nici foame, nici măcar să stea fără -și împlinească poftele alimentare cele mai josnice (nici car nu se ostenea să-și rupă dumicații).




Cu totul altfel procedează adevărații Sfinți: 2Re 23:14 David se afla într-un loc întărit, iar o ceată de Filisteni era în Betleem. 15 Și fiindu-i sete lui David, a zis: Cine va adăpa cu apă din fântâna Betleemului cea de la poartă?” 16 Atunci acești trei viteji au străbătut  prin  tabăra  Filistenilor,  au  scos apă din fântâna Betleemului cea de la poartă și au adus-o lui David; dar el n-a vrut s-o bea, ci a vărsat-o înaintea Domnului, zicând: 17 „Să ferească Dumnezeu fac una caaceasta! Aceasta nu este, oare, sângele oamenilor, care și-au pus viața în primejdie?” Și n-a vrut bea. Iată ce-au făcut acești trei viteji.
Vedem că Sfântul Prooroc David și-a exprimat setea și dorul de casă, iar vitejii au vrut să-l bucure. Însă David nu le-a poruncit una ca aceasta, iar nd ei au făcut-o din proprie inițiativă nu a putut mai bea, deși era mai însetat și mai dornic du casă la vederea apei, doar pentru gândul că le-a pus în pericol viața. Dumnezeu ne-a dat prin el o mare lecție de înfnare a dorințelor și cuvintelor, dar și de dragoste față de cei ce ne iubesc. 

Părintele Arsenie Boca, din păcate, nu a urmat Sfinților ci poftelor proprii, poruncind și punând în pericol viața robilor lui, prin magie, doar ca să-și satisfacă plăcerile. Nici car nu a avut atâta milă înt țină hipnotizați paznicii ca ucenița lui -i plece în siguraă, ci, pentru a o impresiona și a ține minte spectacolul, i-a pus viața în primejdie.

CANONUL      35                       Nichifor            Marturisitorul (OSÂNDA CĂLUGĂRULUI CARE SE CĂSĂTOREȘTE)
Dacă un monah, lepădând sfânta schimă, va mânca carne și va lua femeie, acela trebuie să se supună anatemei dacă nu se întoarce și cu sila se îmbrace în haine monahale, și să se închidă în mănăstire.
(81, 83 ap.; 6, 16 sin. IV ec; 10 sin. Vil ec; 10
Cartag.; 11 sin. 1-11) 

Deci, Părintele Arsenie Boca nu era anatema doar pentru învățăturile condamnate de cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice, ci și pentru lepădarea sfintei schime, conviețuirea cu Maica Zamfira și mâncarea slăninei. În acest Sfânt canon suntem învățați și ce ar fi trebuit li se facă celor doi ca să se poa mântui.

Toa viața p Boca a fugit de suferințedeși, vreme a fost cu împreună în familie cu ei, tatăl l-a bătut timp de 11 ani, complexându-l și făndu-l inial timid și închis în sine, ceea ce l-a marcat pentru toată viața, căci bătaia tatălui (pe care Părintele Arsenie Boca o numea înger păzitor) îi va fi un impuls și model ce îi va da (du ce va păta prin vedenii patima numită siguraa de sineun duh inflexibil de bici al lui Dumnezeu

Dar acele bătăi, nefiind lucrate cu înțelegerea Ortodoxă a suferinței, le-a convertit greșit într-o fugă cronică și intensă de durere și o goană ahtia după plăcere (mai ales din ca- tegoria celei sufletești de sine, dorind fie și admirat de alții, indiferent de mijloacele folosite, având ca pretext, cel puțin pentru o vreme, misiunea pentru Hristos).

Dar, din toate suferințele, a fugit mai ales de tăierea voii. Când era pus la o ascultare mă- runtă la chilia Sfântul Ipatie, s-a eschivat și a preferat fie idioritmic, izolat în (co)chilia sfinției sale ca poa a se organiza după cum îi este mai comod. Când e pus la treabă să care material de construcție pentru scara Sfântului Atanasie Athonitul, un drac îl ajută ca nu se oboseas, lucru observat și la canal unde își termina treaba miraculos de repede, fără a obosi, deși Sfinții Părinți ne în- văță că ostenelile și suferințele ne vindecă fi- rea și ne aduc mântuirea. 

Când este arestat îi îmbolnăvește pe securiști și le strică mașina, iar în închisoare dispare și apare ca aibă parte de un regim diferențiat. Când nu-i func- ționează metoda trece la declarații cameleo- nice și compromisuri cu regimul, pentru a se păstra sănătos și bucuros nd este eliberat. Schingiuirea de care se vorbește nu este definită și poate fi o invenție, sau momentul nd s-a lăsat de preoție și călugărie pentru a nu suferi consecințele crucii lui Hristos. Propovăduiește în snicie necesitatea plăcerii femeiești pentru sănătate, vădind faptul că nu înțelege mecanismul stricării firii și reparării ei (îmbolnăvirii prin plăcere și însănătoșirii prin înfnare de plăcere și răbdarea pâ la capăt a durerii).