citez din cartea : "Arsenie [Boca] versus Arsenie [Papacioc]"https://888adevarul8despre8arsenieboca8.files.wordpress.com/2016/03/arsenie-versus-arsenie1.pdf
Pentru a vedea care a fost regimul Părintelui
Arsenie Boca în închisoare vă redăm o mică
istorisire foarte sugestivă:
Pe urmă ne-a povestit lelea Dâmboiu, care a visat noaptea că trebuie să meargă la părin- tele la închisoare, să-i ducă șapte bucăți de pânză albă, o pâine și o bucată de slănină. Să taie felii pâinea și slănina. S-a dus, și când a ajuns, i le-a băgat ușor. Și i-a spus: „Tu să te întorci repede, să nu-ți întorci capul înapoi, că o să tragă după tine”. Pe toți paznicii i-a adormit [citește hipnotizat. În limba greacă hipnos ὕπνος= somn – n.n.] . Când o ieșit din curtea închisorii, s-au trezit paznicii, și au în- ceput să tragă. Ea s-a dus mai încolo, speri- ată, și nu s-a mai văzut.
În
întâmplarea de mai sus nu știm de ce să ne
mirăm mai mult:
-
de lăcomia pântecelui, căci nu răbda să stea fără slănină, punând pentru poftele sale alimentare pe alții să-și pericliteze viața?
de încălcarea sfintelor
canoane (care ne
învață că monahii
nu au voie să mănânce carne)?-
de faptul că a pus în pericol viața uceni-
cei (roaba poftelor și burții sfinției sale)?
-
de joaca cu mințile oamenilor
prin hip- noză, vise și vedenii (având ca victime atât
adepți
ai săi și cât și sărmanii
gardi-
eni)?
-
de regimul dulce
dus în detenție, care
arată limpede că nu numai că nu a fost
martir, dar nici măcar prigonit în reali-
tate (în timp ce adevărații prigoniți erau
bătuți până la moarte și înfometați de nu puteau avea nici măcar turtoiul dorit, sfinția sa primea vizite când dorea și mânca slănină
feliată)?
Dar, dacă și la închisoare își făcea toate poftele (până și pâinea și slănina le voia feliate,
ca
la supermarket-urile de azi), cum putem să mai gândim că a fost în vreun fel prigonit? Nu a răbdat nici bătăi, nici foame, nici măcar
să stea fără să-și împlinească poftele alimentare cele mai josnice (nici măcar nu se ostenea
să-și rupă dumicații).
Vedem că Sfântul Prooroc David și-a exprimat setea și dorul de casă, iar vitejii au vrut să-l bucure. Însă David nu le-a poruncit una
ca
aceasta, iar când ei au făcut-o din proprie inițiativă nu a putut să mai bea, deși era mai
însetat și mai dornic
după casă la vederea
apei, doar pentru gândul că le-a pus în pericol viața. Dumnezeu ne-a dat prin el o mare lecție
de înfrânare a dorințelor și cuvintelor, dar și de dragoste față de cei
ce
ne iubesc.
Părintele Arsenie Boca, din păcate, nu a urmat Sfinților ci poftelor proprii, poruncind și punând în pericol viața robilor lui, prin magie, doar ca să-și satisfacă plăcerile. Nici măcar nu a avut atâta milă încât să țină hipnotizați paznicii ca ucenița lui să-i plece în siguranță, ci, pentru a o impresiona și a ține minte
spectacolul, i-a pus viața în
primejdie.
CANONUL 35 Nichifor Marturisitorul (OSÂNDA CĂLUGĂRULUI CARE SE CĂSĂTOREȘTE)
Dacă un monah, lepădând sfânta schimă, va mânca carne și va lua femeie, acela trebuie să se supună anatemei dacă nu se întoarce și cu sila să se îmbrace în haine monahale, și să
se închidă în mănăstire.
(81, 83 ap.; 6, 16 sin. IV ec; 10 sin. Vil ec; 10
Cartag.; 11 sin.
1-11)
Toată viața p Boca a fugit de suferințe, deși, câtă vreme a fost cu împreună în familie
cu
ei, tatăl l-a bătut timp de 11 ani, complexându-l și făcându-l inițial timid și închis în
sine, ceea ce l-a marcat pentru toată viața,
căci bătaia tatălui (pe care Părintele Arsenie
Boca o numea înger păzitor) îi va fi un impuls și model ce îi va da (după ce va căpăta prin vedenii patima numită „siguranța de sine”) un duh inflexibil de „bici al lui Dumnezeu”.
Dar acele bătăi, nefiind lucrate cu înțelegerea
Ortodoxă a suferinței, le-a convertit greșit într-o fugă cronică și intensă de durere și o goană ahtiată după plăcere (mai ales din ca- tegoria celei sufletești de sine, dorind să fie și
admirat de alții, indiferent de mijloacele folosite, având ca pretext, cel puțin pentru o
vreme, misiunea pentru Hristos).
Când este arestat îi îmbolnăvește pe securiști și le strică mașina,
iar în închisoare dispare și apare ca să aibă parte de un regim diferențiat. Când nu-i func- ționează metoda trece la declarații cameleo- nice
și compromisuri cu regimul, pentru a se păstra sănătos și bucuros când este eliberat.
Schingiuirea de care se vorbește nu este definită
și poate fi o invenție, sau momentul când
s-a
lăsat de preoție și călugărie pentru a nu suferi consecințele crucii lui Hristos. Propovăduiește în căsnicie necesitatea plăcerii femeiești pentru sănătate, vădind faptul că nu înțelege mecanismul
stricării firii și reparării
ei
(îmbolnăvirii prin plăcere și însănătoșirii
prin înfrânare de plăcere și răbdarea până la capăt a durerii).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu