RÂNDUIALA RUGĂCIUNII cum se cuvine a primi la credinţa ortodoxă pe ereticii luterani, calvini, baptişti, ori alţii

Având preotul binecuvântare de la arhiereul său, întâi întreabă pe catehumen de toate eresurile lui, apoi îl învaţă şi-l întăreşte în credinţa orto- doxă şi la urmă îi porunceşte să-şi mărturisească toate păcatele sale din copilărie. Şi după mărturisire nu-i dă îndată iertare de păcate, ci-i porunceşte să stea la uşa bisericii din afară, iar preotul, luându-şi epitrahilul şi felonul, vine de stă la uşa bisericii, şi-i porunceşte să stea în genunchi, apoi îl întreabă aşa:

Întrebare: Voieşti a te lepăda de blestematele eresuri ale luteranilor (sau ale calvinilor, baptiştilor, ori alţii), în care ai fost până acum?

Răspuns: Voiesc.

Întrebare: Voieşti să fii şi să trăieşti în unire cu credinţa ortodoxă?

Răspuns: Voiesc.

Apoi  ridicându-l,  îl  binecuvintează  pe  frunte  de  trei  ori,  zicând:  În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin. Şi punând mâna pe capul lui  zice:  Domnului  să  ne  rugăm.  Şi  citeşte  rugăciunea  cea  dintâi  de  la catehumen: În numele Tău, Doamne Dumnezeule al adevărului…; Apoi prima lepădare: Să te certe pe tine diavole, Domnul… Şi apoi următoarele două lepădări, iar după terminarea acestora, îl scoală ridicându-l de mâna cea dreaptă:  Deşteptă-te  cela  ce  dormi,  şi  te  scoală  din  morţi  şi  te  va  lumina Hristos. Iar acela ridicându-se, preotul îi zice lui:

Întoarce-te către apus şi cu adevărat din toată inima ta să te lepezi de satana, şi de toate eresurile luteranilor (sau ale calvinilor, baptiştilor, ori alţii), ca să mărturiseşti curat credinţa Ortodoxă.

Iar el întorcându-se spre apus cu mâinile în jos, preotul îl întreabă: Întrebare: Fiule, te lepezi de satana şi de toate lucrurile lui şi

de toţi îngerii lui şi de toată slujirea lui şi de toată trufia lui?

Răspuns: Mă lepăd de satana şi de toate lucrurile lui şi de toţi îngerii lui şi de toată slujirea lui şi de toată îngâmfarea lui.

Întrebare:   Te  lepezi  de  toate  eresurile  luteranilor  (sau   ale

calvinilor, baptiştilor, ori alţii), ca de ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu şi ai adevărului, şi ca pe unele ce sânt pierzătoare de suflet, le defaimi şi le afuriseşti pe ele?

Răspuns:   Mă   lepăd   de   toate   eresurile   luteranilor   (sau   ale

calvinilor, baptiştilor, ori alţii), de ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu şi ai adevărului, şi ca pe unele ce sânt pierzătoare de suflet, le defaim şi le afurisesc pe ele.

Întrebare: Te lepezi de toate căpeteniile eresurilor şi cei împreună cu aceia şi de adunarea, de obiceiurile şi de toţi învăţătorii  lor  şi  ca  de  nişte  potrivnici  ai  Sfintei  Biserici Ortodoxe, îi afuriseşti pe ei?

Răspuns: Mă lepăd, şi îi afurisesc pe ei.

Apoi    îi    zice:     Întoarce-te   către    răsărit   şi    te            mărturiseşte

Domnului, către Care ai alergat.

Iar el întorcându-se spre răsărit, preotul îi zice:

Întrebare: Te-ai lepădat de satana şi de toate eresurile luterane

(sau calvine, baptiste, ori altele)?

Răspuns: M-am lepădat.

Întrebare: Crezi întru unul Dumnezeu, Care este în Sfânta Treime slăvit şi închinat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, şi ca unui Împărat şi Dumnezeu, te închini Lui?

Răspuns:   Cred  întru  unul  Dumnezeu,  Care  este  în  Sfânta

Treime slăvit şi  închinat:  Tatăl, Fiul  şi  Sfântul  Duh, şi  ca  unui

Împărat şi Dumnezeu, şi mă închin Lui.

Şi îndată făcând închinare până la pământ, citeşte Simbolul Credinţei: Cred întru unul Dumnezeu..., tot până la sfârşit, apoi preotul, zice:

Binecuvântat este Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să

se     mântuiască    şi     la     cunoştinţa    adevărului     să     vină;         fie binecuvântat în veci. Amin.

Şi îndată preotul, dându-i capătul epitrahilului în dreapta, îi zice:

Intră în Biserica lui Dumnezeu, că te-ai depărtat de la înşelăciunea eresului luteran (sau calvin, baptist, ori altele) şi să ştii că te-ai izbăvit din lanţurile morţii şi din pieirea cea veşnică;

şi acum leapădă toată nedreapta rătăcire a ereticilor şi cinsteşte pe Domnul Dumnezeu Tatăl atotţiitorul, şi pe Iisus Hristos, Fiul Lui, şi pe Sfântul Duh, unul Dumnezeu viu şi adevărat; pe Sfânta Treime cea de o fiinţă şi nedespărţită.

Şi acestea zicând, îl duce în biserică, ţinându-se cu mâna de epitrahil; şi ajungând înaintea amvonului, unde este pregătită Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce, se opreşte şi îndată lasă epitrahilul din mână; iar cei ce merg cu dânsul citesc Psalmul 66: Dumnezeule, miluieşte-ne şi ne binecuvintează... Şi după terminarea Psalmului, preotul porunceşte să îngenuncheze înaintea Sfintei Evanghelii, şi făcând aceasta, preotul zice stihurile acestea:

Trimite-vei Duhul Tău şi se vor zidi toate şi vei înnoi faţa pă- mântului.

Întoarce-te acum, Doamne, şi Te milostiveşte spre robul Tău. Fi-vor cele colţuroase drepte şi cele ascuţite căi netede. Mântuieşte  pe  robul  Tău,  Dumnezeul  meu,  pe  cel  ce  nă-

dăjduieşte spre Tine.

Fii lui turn de tărie în faţa vrăjmaşului. Cu nimic să nu sporească vrăjmaşul asupra lui, şi fiul nelegiuirii să nu adauge a-l strivi pe el.

Doamne, auzi  rugăciunea mea,  şi  strigarea  mea  la  Tine  să

vină.

După acestea, îndată zice: Domnului să ne rugăm. Doamne miluieşte. Preotul cu toată umilinţa, citeşte această rugăciune:

Doamne, Dumnezeule atotţiitorule, unule sfinte, Care întru sfinţi Te odihneşti şi pentru nemăsurată iubirea Ta de oameni, totdeauna celor ce greşesc le dai chip de pocăinţă

şi  celor  rătăciţi din  adevăr, cale  dreaptă, ca  să  Te  cunoască pe

Tine  unul  adevăratul  Dumnezeu,  Care  eşti  în  Treime  slăvit  şi închinat, arătând că voieşti ca nici unul dintre dânşii să nu piară,

ci toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină, mulţumim Ţie, Te slăvim şi Te mărim, că şi acum în inima acestei făpturi  cuvântătoare  (N)  i-ai  strălucit  lumina  cunoştinţei  Tale celei adevărate, şi ca dintr-un somn l-ai sculat pe dânsul din înşe- lăciunea eresului celui pierzător şi către sfânta şi apostoleasca Ta Biserică l-ai învrednicit a scăpa. Deci, o, Stăpâne, cu umilinţă mă rog, străluceşte deplin în inima lui lumina harului Sfântului Tău Duh, spre a se lumina cu cunoştinţa cea adevărată a Sfintei Tale Evanghelii.  Dă-i  lui  ca,  fără  făţărnicie,  neclintit  şi  fără înşelăciune, să se unească cu Sfânta Ta Biserică, să se scârbească şi  să  lepede  toate  eresurile  cele  pierzătoare de  suflet;  să primească cu adevărat, să mărturisească şi tare să ţină credinţa ortodoxă. Uneşte-l cu turma Ta cea aleasă, uneşte-l cu Sfânta Ta Biserică,  fă-l  vas  cinstit  şi  locaş  Sfântului  Tău  Duh,  ca  printr- Însul fiind ocârmuit şi povăţuit, să păzească sfintele Tale porunci şi, făcând voia Ta cea bună cu bunăplăcere şi cu desăvârşire, să se învrednicească a lua bunurile Tale cele cereşti împreună cu toţi care au bineplăcut Ţie. Că Tu eşti Dumnezeul milelor şi al îndurărilor şi al iubirii de oameni, Care voieşti ca toţi oamenii să se mântuiască, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi după rugăciune, preotul îi porunceşte să se ridice, zicând:

Scoală-te, stai bine, stai cu frică, şi rosteşte cu adevărat credinţa ortodoxă, şi afuriseşte toate eresurile, ca să fii iertat şi dezlegat de legătura blestemului şi de toată dezbinarea, şi te vei face părtaş Bisericii lui Hristos.

Iar el ridicându-se, zice această mărturisire a credinţei ortodoxe:

Eu  (N)  cred  cu  credinţă  tare  şi  fără  nici  o  îndoială  şi  ca singur adevăr mărturisesc toate împreună şi fiecare în parte,   cele   cuprinse   în   Simbolul   credinţei   ortodoxe,

întocmit de sfintele Soboare A-toată-lumea, pe care sfânta, soborniceasca şi apostoleasca Biserică Ortodoxă le ţine şi le măr- turiseşte.

Şi îndată citeşte Simbolul Credinţei: Cred întru unul Dumnezeu...

După aceea zice:

Mărturisesc cele şapte Sfinte Taine ale Sfintei Biserici, adică:

Botezul, Mirungerea, Mărturisirea, Împărtăşirea, Sfinţirea untdelemnului, Preoţia şi Cununia legiuită, prin care cei ce le primesc iau har; pe toate acestea pe care Biserica Răsăritului le mărturiseşte şi învaţă, le primesc şi eu.

Mărturisesc   că   la    Dumnezeiasca  Liturghie  se    aduce                              lui

Dumnezeu jertfă pentru cei vii şi pentru cei morţi.

Mărturisesc că sub forma pâinii şi a vinului este tot şi întreg

Mântuitorul Hristos.

Mărturisesc că sânt trei cete ale sufletelor celor ce se duc din această lume:

Cea dintâi este a Sfinţilor care se duc la cer şi împărăţesc cu Hristos, pe care se cuvine a-i cinsti şi a-i chema, ca pe cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru noi, şi ale căror moaşte se cuvine a le cinsti.

Cea a doua este cea a sufletelor necredincioşilor păgâni, a ereticilor, creştinilor ce au trăit păgâneşte şi au murit nepocăiţi, a cărora parte este iadul şi focul gheenei; căci precum sfinţii din parte iau acum răsplătire, aşteptând a primi bucuria cea deplină cu trupul la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos, când vor învia morţii, aşa sufletele acelea se pedepsesc numai în parte şi  nu  se  află  cu  totul  în  munci,  ci  aşteptă a-şi primi munca cu trupul după judecata cea nepărtinitoare, prin hotărâre veşnică.

A treia ceată de suflete este a celor care au murit în pocăinţă, dar grăbindu-i moartea, n-au apucat a-şi face canonul pentru păcatele lor; pentru care şi Sfânta Biserică prin jertfa cea fără sânge a Izbăvitorului lumii, Stăpânului nostru Hristos, cu rugăciuni cu  posturi, cu  milostenii şi  cu  alte  binefaceri, pleacă spre milă pe Dumnezeu, şi le iartă păcatele.

Cred şi mărturisesc că sfintele icoane ale lui Hristos, ale Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu, şi ale sfinţilor, se cuvine a le cinsti.

Asemenea făgăduiesc şi mă jur că voi ţine cu neabatere şi neclintire   credinţa   ortodoxă,   fără   care   nimeni   nu   se   poate mântui.  Aşa  mă  rog  să-mi  ajute  mie  Dumnezeu  prin  această Sfântă şi dumnezeiască Evanghelie. Amin.

Şi îndată îi dă preotul Sfânta Evanghelie de o sărută şi apoi zice: Bi- necuvântat este Dumnezeu, Cel ce a binevoit aşa. Îi mai zice şi acestea:

Pleacă  genunchi  Tăi  înaintea  lui  Dumnezeu,  pe  Care  l-ai mărturisit, şi de la Care îţi vei lua iertarea păcatelor.

Iar  el  îngenunchind  şi  cu  capul  plecat  în  jos,  preotul  având  binecu- vântare de la arhiereul său, citeşte următoarea:

RUGĂCIUNE

Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, Cel ce a dat Apostolilor  Săi  cheile  împărăţiei  cerului  şi,  prin  harul Său,  toată  puterea  de  a  lega  şi  a  dezlega  oamenii  pe

pământ de păcate, Acela însuşi pentru negrăită mila Sa, să te ierte

şi să te dezlege pe tine. Şi eu nevrednicul preot, cu puterea ce-mi este dată, te iert şi te dezleg pe tine, fiule (N) de legătura ju- rământului, de toată dezbinarea, de toate păcatele tale, şi te împreunez cu cei credincioşi şi te unesc cu trupul Bisericii lui Hristos prin împărtăşirea cu dumnezeiescul Botez, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Şi aceasta făcându-se, preotul zice către dânsul:

Scoală-te frate, şi ca un credincios al lui Hristos roagă-te Lui, împreună cu noi, ca să te învrednicească pe tine, prin baia Sfântului Botez, să iei harul Sfântului Duh.

Apoi se pregătesc cele trebuincioase Botezului. Iar el ridicându-se, stă cu toată umilinţa.