"Toti isi lauda credinta ca fiind dreapta, dar drept nu este cel care se lauda, ci cel pe care il lauda Dumnezeu – iar credinta noastra este proslavita neincetat de Dumnezeu insusi prin sfintii Lui. Mergeti la moastele sfintilor si vedeti a cui credinta este dreapta. In ce credinta mai face Dumnezeu minuni ca in cea ortodoxa? In ce credinta se mai invrednicesc oamenii de nestricaciune si de buna mireasma a trupurilor dupa moarte?..
Cum s-au purtat oamenii cu insasi Bunatatea si insusi Adevarul Ceresc intrupat, cu Domnul Iisus Hristos? L-au ispitit in fel si chip, au viclenit inaintea Lui, L-au zavistuit, L-au lingusit cu fatarnicie ca sa II prinda cu vorba si sa II dea pe mana judecatii romane si, in cele din urma, dupa tot felul de batjocuri si de chinuri, sa il omoare pe cruce. Ce au facut oamenii cu credinta adevarata, pe care Hristos a adus-o din cer, cu toata invatatura Lui cea dumnezeiasca, cu tainele de Dumnezeu randuite? Le-au schimonosit de nu mai poti sa le recunosti, unii le-au lepadat si in locul invataturii Lui au pus propriile nascocirii, cum au facut carturarii si fariseii, iar in zilele noastre – Lev Tolstoi.
Din talcuirea gresita de catre catolici a spuselor Mantuitorului: tu esti Petru, si pre aceasta piatra voi zidi Biserica Mea (Mt. 16,18) vin multe rataciri ale lor, mai ales nalucirea cum ca papa este vicarul lui Hristos pe pamant. Ei sunt doar slujitori…
Daca Iisus Hristos ar fi avut de gand sa dea Bisericii Sale, dupa inaltarea la cer, alt cap sau vicar in locul Sau (cum pretind papii, socotindu-se vicari ai lui Hristos pe pamant), ar fi vestit limpede acest lucru dinainte de inaltarea Sa, pentru ca este vorba de o dogma foarte insemnata in ce priveste mantuirea sufletelor omenesti; dealtfel, si apostolii ar fi vorbit despre acest lucru sau ar fi numit vicar pe unul dintre ei – insa nici unul dintre ei n-a suflat o vorba, amintindu-si de spusa Domnului: care intre voi va vrea sa fie mai mare, sa fie voua sluga (Mt. 20,26).
Cred in atotcuratitoarea mijlocire a preacinstitului Sange al lui Hristos Dumnezeu, care a fost varsat spre iertarea pacatelor intregii lumi (ce crede dupa adevar) si spre iertarea pacatelor mele; cred in atotputernica mijlocire a Sangelui acestuia, care graieste mai bine ca al lui Abel. Catolicii nu le mai dau mirenilor acest atotmijlocitor Sange – pesemne din economie, ca sa consume mai putin vin. Dar cu ce ravna turbata se straduie sa-i atraga pe ortodocsi la catolicism, la credinta lor pierzatoare! Apara, Doamne, Ortodoxia de cumplitul catolicism, in care totul este supus samavolniciei papei…
Cat de sfanta este credinta si Biserica ortodoxa! Cat de dreapta este, cat de plina de pacea lui Dumnezeu, cat de plina de frumusete nesfarsita si nedescrisa (aminteste-ti chipul fiecarui sfant, asa cum l-ai vazut in icoana, aminteste-ti viata lui, plina de toata fapta buna si de minuni in timpul vietii si dupa moarte)! Biserica indeplineste toate cerintele duhului omenesc si il mantuieste pe orice om care sa daruit ei si a ramas credincios pana la sfarsitul vietii sale. Slava sfintei credintei Tale ortodoxe, Doamne! Papistasii, recunoscandu-l pe papa drept cap al Bisericii, l-au ridicat pe tron in locul lui Hristos, facandu-si dumnezeu din el, iar pe Hristos l-au pus pe planul al doilea. Pe papa l-au facut vicar al lui Hristos, desi Hristos ramane cu noi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului (Matei 28, 20). Dar uitati-va cate rataciri au fost ingaduite in credinta papei (care nu este a lui Hristos!), cate ciudate rataciri hulitoare, si intoarceti spatele acestei credinte cu nemultumire si groaza! O, trufie omeneasca! O, trufie sataniceasca! Papa – infailibil! O, iezuitism!
Daca papa Romei ar fi intru totul de un cuget si de un suflet si de o invatatura cu Domnul, ar putea – desi nu in deplinul inteles al cuvantului – sa isi dea numele de „Cap al Bisericii”. Dar intrucat este de alt cuget si de alta invatatura decat Hristos, papa este eretic si nu poate fi numit „Cap al Bisericii”, pentru ca ea e stalpul si intarirea adevarului (1 Tim. 3, 15), iar papa si papistasii sunt trestie clatinata de vant si au schimonosit cu desavarsire adevarul lui Hristos si in invatatura, si in slujbe (azime, lipsa proscomidiei), si in carmuire, facand intregul catolicism rob ereziei lor si facandu-l de neindreptat."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu