Carte: "Sfantul si Marele Sinod"(Creta 2016) Intre Providenta si esec"
Varianta electronica a cartii "Sfantul si Marele Sinod"(Creta 2016) Intre Providenta si esec
"O întrebare care în mod firesc se pune după finalizarea Sinodului din Creta și se cuvine a fi dezbătută, cu maturitate duhovnicească și cunoaștere teologică, vizează urmările acestui Sinod asupra vieţii duhovnicești și bisericești concrete a creștinilor ortodocși de pretutindeni.
Întâi de toate, ne vom confrunta cu pervertirea învăţăturii Bisericii sau, mai bine zis, va fi consfinţită printr-o hotărâre sinodală această pervertire deja existentă. Creștinii ortodocși sunt astăzi influenţaţi de diferite idei relativiste și nu îşi cunosc în mare parte propria credinţă. Dar ortodoxia nu este o credinţă relativistă, ci mărturiseşte că nu există alte adevăruri în afară de Hristos, Care a spus că El este „Calea, Adevărul şi Viaţa” şi că nimeni nu poate dobândi viaţa veşnică fără a se uni cu El în Biserica cea Una și Unică, Trupul Lui. Cu toate acestea, astăzi mulţi ortodocși cred, de pildă, că şi romano-catolicii sunt Biserică, cred că Biserica Ortodoxă și și papismul sunt Biserici Surori, că sunt „cei doi plămâni ai Bisericii”.
Încă mai mulţi cred că se mântuiesc şi neortodocșii şi nu au nimic împotriva rugăciunii în comun cu cei de alte credinţe şi a preluării diferitelor idei eterodoxe şi păgâne. Toate aceste idei sunt consfinţite acum de acest Sinod în mod mai mult sau mai puţin explicit, demers prin care se vădește exis- tenţa unei stări de confuzie în viaţa noastră duhovnicească și bisericească. Nesocotind învăţătura Bisericii, se va pierde identitatea ortodoxă, iar în locaşurile sfinte nu se va mai propovădui învăţătura ortodoxă, ci noua credinţă relativistă.
Este începutul oricărei căderi din Biserica lui Hristos, cea Una, Sfân- tă, Catholică1 şi Apostolică - Biserica Ortodoxă. Orice reper în călăuzirea omului către sfinţenie va fi desfiinţat și astfel întreaga luptă a Sfinţilor pen- tru păstrarea autenticităţii credinţei ortodoxe va fi zădărnicită. Va fi creat 
„ortodoxul” de tip nou, care se orientează în funcţie de valorile supreme ale iluminismului - Libertatea, Egalitatea şi Fraternitatea -, așa cum ve- dem în textele pregătitoare de la Sinodul din Creta.
Un asemenea demers va constitui o gravă înstrăinare a oamenilor de viaţa autentică a Bisericii, având drept consecinţă principală pierderea mântuirii sufletului – și aceasta, pentru că învăţătura Bisericii nu va mai fi călăuza către mântuire și unirea cu Hristos, ci o simplă ideologie care promovează toleranţa și înfrăţirea globală la un nivel stric mundan, fără criterii ale Adevărului și fără să urmărească tămăduirea și sfinţirea omului! Iată de ce acordăm atâta însemnătate cunoaşterii învăţăturii ortodoxe în raport cu noile învăţături ale acestui așa-zis „Sinod” – nu dintr-un imbold identitar fanatic și izolaţionist, nici pentru că respingem progresul și comunicarea cu alte culturi și mentalităţi, ci pentru că înţelegem cu durere că învăţătura și viaţa revelate de Dumnezeu-Omul Hristos nu au alt scop decât tămăduirea omului de boala morţii și a stricăciunii. Dacă alterăm și falsificăm această „medicină” a Vieţii și a Învierii, lăsată nouă moștenire în Biserică, într-o continuitate neîntreruptă de la Proroci, Apostoli până la Părinţii Bisericii contemporani, omul nu va mai găsi în Biserică tămăduirea de moarte și stricăciune, iar Biserica nu-și mai atinge scopul pentru care a fost întemeiată.
În istorie au existat multe sinoade tâlhăreşti, care au încercat să schimbe învăţătura Bisericii şi să legitimeze alte concepţii străine de ea, pentru combaterea și anularea cărora mari Părinţi ai Bisericii au dat o luptă care adesea i-a costat prigoană, exil și chiar mucenicie. Nu este exclus ca și în zilele noastre să avem un asemenea sinod. Însă, cine va accepta în conştiinţa şi mărturisi- rea sa un asemenea sinod, şi nu se va delimita de cei care-l acceptă, se va îndepărta de Adevărul-Hristos Dumnezeu şi de Evanghelia Sa.
Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să aibă o cunoaștere mai profundă și obiectivă a teologiei și a implicaţiilor teologice ale textelor Sinodului din Creta, acest volum își propune să ofere o mărturie istorică despre luările de poziţie teologice faţă de întregul demers al așa-numitului
„Sfânt și Mare Sinod” care a avut loc anul acesta în Creta. Este vorba întâi de toate de cea mai mare parte a comunicărilor susţinute la Conferinţa teologică și știinţifică intitulată „Sfântul și Marele Sinod”. Mare pregătire, fără așteptări, care a avut loc în Stadionul Pace și Prieteniei, Sala Melina Mer- kuri, Pireu, pe data de 23 martie 2016, și a fost organizată de Mitropolia Pireului în colaborare cu: Mitropolia Gortinei și Megalopolei, Mitropolia Glifadei și Mitropolia Kithirelor și cu Sinaxa Clericilor și Monahilor din Grecia. Această conferinţă a fost un eveniment decisiv și istoric, pentru că a înfăţișat aspectele teologice și canonice problematice ale textelor presi- nodale pregătite spre dezbatere și votare în Sinodul din Creta, dar și ale Regulamentului de funcţionare al Sinodului.
Considerăm că aceste comunicări, susţinute de prestigioși teologic greci, reprezintă un punct de reper în abordarea și raportarea noastră la evenimentul din Creta, care a stârnit atâtea valuri de reacţii pro și contra, a condus la atâtea problema- tizări teologice și, deloc surprinzător, i-a scos din amorţeala teologică pe mulţi credincioși, care s-au aplecat cu mai mult interes asupra învăţăturilor autentice ale Bisericii. În continuare, am introdus câteva luări de poziţie teologice deosebit de importante din lumea bisericească elenă: a Mitropo- litului Kithirelor, prin Scrisoarea sa către Patriarhul Georgiei, precum și Scrisoarea deschisă a Chinotitei Sfântului Munte către Patriarhul Ecumenic și poziţiile unui grup de Părinţi Athoniţi.
Mulţumim celor ce s-au ostenit cu traducerea textelor din limba neo- greacă în română: Părinţii de la Schitul românesc Prodromou al Sfântului Munte Athos, Tatiana Petrache și Viorel Iosif.
Cartea apare în România prin intermediul părintelui Matei Vulcănescu, protoprezviter al Sfintei Mitropolii a Pireului
și paroh al comunităţii românești din Pireu, de la Biserica Maicii Domnului Povăţuitoarea, „Panaghia Odighitria”, a Mitropoliei Pireului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu