vineri, 25 martie 2016

Episcopul LONGHIN - ecumenismul blestemat este inainte mergator antihristului

CARTE : Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!




Fragmente din scrierile Sfinţilor Părinţi
şi ale unor înflăcăraţi mărturisitori ai dreptei credinţe, culese şi prezentate de


Episcopul LONGHIN


                                                                              Mănăstirea Bănceni 2015



cartea in format word: https://ortodoxiasingurabisericaadevarata.files.wordpress.com/2016/03/episcopul-longhin-sc483-stc483m-bine-sc483-stc483m-cu-fricc483-sc483-luc483m-aminte.docx


"Am socotit necesară apariţia acestei cărţi da- torită faptului că ne aflăm într-un moment greu, într-un moment de răscruce al credinţei celei ade- vărate şi, de fapt, al mântuirii noastre – a întregii creştinătăţi ortodoxe de astăzi şi de mâine.
Cel rău vrea să ne distrugă sufletele, luptând să nimicească orice urmă de credinţă din popor. El întotdeauna a căutat să ne despartă de Dumnezeul cel adevărat, dar astăzi urmăreşte să facă acest lucru prin ecumenism... mişcare în cadrul căreia, pentru anul 2016, se pregăteşte aşa-zisul al optulea Sinod Ecumenic (sau Sinod Panortodox). Se doreşte ca acest sinod să se ţină la Constantinopol, în fosta biserică ortodoxă «Sfânta Irina», care acum este transformată în moschee musulmană.
Îl rugăm pe Preamilostivul Dumnezeu să facă El ca acest strigăt al nostru să fie auzit şi înţeles ca un semnal de alarmă de către sufletul fiecărui drept-măritor creştin. Căci dorim, prin aceste me- saje duhovniceşti culese aici din scrierile Sfinţilor



Părinţi, să aducem la cunoştinţă tuturor fiilor Bisericii noastre gravul pericol al lepădării de credinţă ce ne ameninţă. Şi totodată vrem să transmitem tuturor îndemnul să rămânem în învăţătura mântuitoare pe care am primit-o prin descoperire de la Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos, învăţătură care a fost dată sfinţilor „o dată şi pentru totdeauna” (Iuda 3) şi care, prin Sfinţii Săi Apostoli şi urmaşii lor, a ajuns până la noi. Aceasta este credinţa în care ne-am născut şi în care ne-a educat Biserica noastră Ortodoxă, prin Sfinţii Părinţi. Pentru acest har pe care Dumnezeu ni l-a dat nouă nevrednicilor şi netrebnicilor robi ai Săi, suntem datori să-I aducem zi şi noapte mulţumiri neîncetate şi laudă nesfârşită marelui Său Nume.
Acum însă, chiar dacă va trebui cu preţul vieţii noastre să ne apărăm această dreaptă credinţă, dacă va trebui să ne vărsăm sângele pentru ea sau dacă va trebui să murim de o mie de ori şi să suferim pentru iubitul nostru Mântuitor, Îl rugăm pe El să ne umple de o sfântă putere în această luptă şi de un nebiruit curaj de mărturisire a adevărului. Să ne dea înţelep- ciunea care vine de sus şi discernământul clar în faţa acestor provocări, pentru a nu deveni părtaşi cu tră- dătorii. Să nu schimbăm slava cerească şi fericirea veşnică pe o nevrednică slavă pământească, trecă- toare şi deşartă. Să rămânem creştini ortodocşi, să credem şi să apărăm cu tărie ceea ce aparţine doar unicei corăbii a mântuirii, care este Biserica Ortodoxă, cea Una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.

Ne rugăm Domnului Dumnezeului nostru să ne ajute să înţelegem că pe primul loc în tot ceea ce în- seamnă credinţă şi viaţă a noastră trebuie să fie şi să rămână El şi nicidecum oamenii. Pentru că de multe ori oamenii ne poruncesc împotriva poruncilor Sale şi ajungem astfel în situaţia în care să ne întrebăm de cine să ascultăm: de El sau de ei? Ferice va fi de noi atunci dacă ne vom putea da şi nouă, şi lor acelaşi răspuns hotărât pe care l-au dat Sfinţii Apostoli într-o stare asemănătoare: „Trebuie să ascultăm pe Dumne- zeu mai mult decât pe oameni!” (Fapte 5, 29). Căci oamenii, de cele mai multe ori, ascultă glasul demonic al lui Lucifer, aşa cum l-au ascultat îngerii care, pen- tru această ascultare, au căzut odată cu el din cer.
Dorim din toată inima şi mărturisim cu cutre- mur că vrem să ne păstrăm credinţa ortodoxă până la sfârşit, curată, dreaptă şi netrădată, după cum am şi primit-o; că nu avem să schimbăm nimic din sfintele canoane, nici din Sfânta Tradiţie şi nici din mărturisirea pe care au făcut-o Sfinţii Părinţi, une- ori chiar cu preţul vieţii lor. Ci doar un singur lucru ne-a mai rămas de împlinit: străduinţa de a ne schimba viaţa. Să părăsim păcatul şi tot ceea ce este rău şi murdar în noi, în fiecare, pentru ca, în pocăinţă şi cu o credinţă statornică, să aşteptăm zi- ua mult dorită a întâlnirii noastre cu Dumnezeu.



Am vrea ca, prin această carte, să adresăm o stăruitoare şi fierbinte rugăminte tuturor fiilor Biseri- cii noastre şi, mai ales, slujitorilor ei: să stea bine, să stea cu frică, să ia aminte la învăţătura sănătoasă ca- re ne-a fost dată de Preabunul Dumnezeu. Noi, păsto- rii, să ne întoarcem şi să ne ţinem păstoriţii la păşu- nea cea adevărată, la izvorul sfintei noastre Ortodoxii. Şi să ne păzim cu toată teama şi grija de marea primejdie ce se pregăteşte de către cei fără-de-lege, pentru a nu fi atraşi, prin acceptarea învăţăturilor mincinoase, în prăpastia înspăimântătoarei lepădări de credinţă şi în marea înşelăciune a acestui Sinod Panortodox, care mai dinainte de a se ţine este denumit „Mare şi Sfânt”, când încă nici nu se cunosc toate te-
mele pe care le va dezbate şi, mai ales, hotărârile pe care le va lua în privinţa viitorului Bisericii Ortodoxe.

Cerem mila şi binecuvântarea lui Dumnezeu peste toţi cei ce vor citi această carte şi Îl rugăm pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Maici şi ale tuturor Sfinţilor, să ne ajute, în aceste clipe grele de încercare, să rămâ- nem până la sfârşit mărturisitori ai sfintei noastre credinţe ortodoxe.


Bănceni,
la sărbătoarea Sf. Nicolae, 2015


† Episcopul Longhin

joi, 24 martie 2016

Episcopul Longhin prezent la Simpozionul «SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD» : FRAȚILOR NU-S MAI MULTE BISERICI

Simpozionul «SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD» Mare pregătire, fără rezultate  organizată de Sfintele Mitropolii  ale Gortinei și Megalopoleos, Glifada, Chitira, Pireu și Sinaxa Clericilor și a Monahilor la Stadionul ” Pace și prietenie”,  Sala „Melina Mercuri”  Pireu. Miercuri, 23 martie 2016, orele 9-22.
 Arhiplină a fost sala „Melína Merkúri” a Stadionului „Pace şi Prietenie”, unde a avut loc Simpozionul organt de cele patru mitropoli amintite mai sus cu tema: «SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD»  Mare pregătire, rezultate organizată.  Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa următorilor ierarhi: Mitropolitul Glifadei, kir Pavlos, Mitropolitul Gortinei și Megalopoleosului, kir. Ieremia, Mitropolitul de Nafpaktos, kir Ierótheos, Mitropolitul Kithirelor, kir Serafim şi desigur, a Înaltpreasfinţitului Pireului, kir Serafim. Merită semnalată prezența surpriză, că la acest simpozion a luat parte spre bucuria multor  români prezenți în sală,  a Prea Sfințitului Longhin, Episcop de Bănceni și Vicar al Eparhiei Cernăuților  De asemenea au participat mulți aghioriți , stareţi și starețe de sfinte mănăstiri, profesori, clerici, monahi, monahii şi o mulțime de popor. La propunerea  Pr. Gherghe Metalinos preșdintele  primei părți, a cerut ca  simpozionul să fie dechis de către Episcopul Român din Bănceni cu un cuvânta adresat celor prezenți în sala, translator din limba română în greaca a fost preotul Matei Vulcănescu de la Biserica  românilor din Pireu, Panaghia Odighitiria.
Mai jos redăm textul Episcopului Longhin
Inalt Preasfintiile Voastre,

preacuviosi si preacuvernici parinti, cuvioase maicute,

Cu cea mai mare durere in suflet suntem astazi noi crestinii ortodocsi datorita zilelor pe care le-am ajuns, de a  suferi in Biserica noastra ortodoxa loviturile pe care le primim. Dar, desi, de 2000 de ani  Biserica noastra a fost lovita din toate partile, de toate ereziile, sfintii parinti ai Bisericii  au pastrat dogmele si credinta adevarata.

Va imbratisam cu toata dragostea in Hristos Domnul nostru si dupa dumnezeescul psalmist care zice ce bine e ca fratii sa fie impreuna, dar nu in dragoste fatarnica cu ereticii, ci cu fratii nostri in credinta noastra buna, canonica si dreapta si unde dragostea se bucura de adevarul pe care-l traim in Biserica noastra. Astazi ne-a adunat durerea sufletului si framantarile poporului ortodox de pretutindeni datorita marelui pericol care a aparut in fata noastra de a deveni tradatori ai sfintei noastre credinte ortodoxe ori de a  marturisi adevarul sfant care ne este dat de cea mai scumpa comoara. Noi  stim numai o Biserica pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos , Domnul nostru si aceasta este una sfanta Biserica, apostoliceasca si soborniceasca si drept maritoarea credinta cu care vrem sa ne intoarcem la scumpul nostru Mantuitor in vesnicie. Aceasta este biserica pe care nici portile iadului nu o pot sfarama , al carui cap este Hristos.

 Nu recunoastem alte  zise biserici surori, identice si nici relatiile Bisericii ortodoxe  cu cealalta lume crestina. Da, iubim pe toti si pe toata lumea de pe pamant, pentru ca toti suntem faptura lui Dumnezeu si de aceea iubim si ii chemam pe toti sa se intoarca la adevarata credinta mantuitoare  ortodoxa pe care a lasat-o Domnul Iisus Hristos si care este una si el a rascumparat-o cu sfant sangele sau si nu cu ecumenismul blestemat , care este inainte mergator antihristului si doreste sa distruga din temelii pe una sfanta, soborniceasca si apostolesca Biserica a lui Hristos.

Vreau sa va spun cateva lucruri din cauza carora  noi crestinii ortodocsi nu putem lua parte la ecumenism:

–  Ecumenismul substituie notiunea corecta de biserica universala in sensul  Bisericii care apara adevarul lui Dumnezeu, prin definirea gresita a bisericii ca biserica mondiala in sens geografic,universal.

– Prefera cantitatea si nu calitatea marturisirii adevarului.

–  Impune invataturi false , chipurile universale in afara adevarului.

– Intareste pe neortodocsi in convingerea ca si ei ar apartine Bisericii.

– Impiedica pe sincerii cautatori ai adevarului sa gaseasca comuniunea cu Biserica adevarata a lui Hristos.

– Nu crede in existenta Bisericii unice sfinte, sobornicesti si apostolesti.

 –  Submineaza in chip eretic eclesiologia ortodoxa,

– Manifesta neincredere in puterea cuvintelor  lui Hristos neschimbate pana la sfarsitul lumii despre invincibilitatea  Bisericii

( Matei, 28-20).

Propovaduieste o invatatura cu totul noua despre biserica,
potrivnica credintei ortodoxe. Noi nu putem sa renuntam la dogmele , canoanele si traditiile Sfintei  Bisericii Ortodoxe care ne intaresc in dreapta credinta, conducandu-ne catre mantuirea vesnica pentru a prefera ecumenismul ce ne indeparteaza de ortodoxie si ne invata sa neglijam hotararile dogmatice si canonice ale Bisericii.

Ecumenismul contesta canoanele apostolice 10 si 45,
indreptate impotriva comuniunii in rugaciune cu ereticii. Crestinul ortodox nu poate sa ia parte la o miscare ce-si propune prin spiritul sau exclusivist sa apropie pe ortodocsi de eretici, contestand sinoadele ortodoxe ecumenice si locale  pe temelia carora s-a afirmat invatatura  ortodoxa.

Fragmenteaza in mod eretic textele Cuvantului lui
Dumnezeu.

Pregateste Ortodoxia pentru abateri dogmatice in scopul
unitatii ecumenismului.

 Si multe altele asemenea .Nu putem vinde adevarul si credinta si

suntem foarte ingrijorati de ceea ce se petrece.

Inalt Preasfintiile Voastre, dragi parinti, cuvioase maicute,

il rugam pe bunul Dumnezeu sa ne ajute sa ramanem adevarati fii ai Bisericii lui Hristos, sa nu ramanem nepasatori, sa nu devenim tradatori, sa nu ne vindem credinta pe care ne-au predat-o sfintii parinti traind-o in toata curatia canonica si dogmatica a sfintelor sinoade ecumenice pe care ni le-au lasat  toti sfintii parinti de la Hristos si pana acum. Fiecare dintre cei care nu-si cunosc inca credinta si adevarul sa se hotarasca ce sunt ortodocsi ori eretici, sunt  cu papa de la Roma sau cu adevaratul Hristos , noi ramanem cu Hristos , Mantuitorul nostru, cu invataturile Bisericii noastre Ortodoxe. Nu te vom vinde pe tine Sfanta Ortodoxie, chiar daca va trebui sa suferim . Toata viata a fost doar un martiriu pentru toti cei care s-au jertit pentru dragostea lui Hristos. Marturisim pe adevaratul Hristos sau  marturisim pe antihristul  pregatitor.

Acest  sinod mare sfant panortodox este cel mai viclean,  talharesc, cel mai mincinos pe care eu si credinciosii mei niciodata nu-l vom recunoaste. Am luat parte la pregatirea acestui sinod, e groaznic ceea ce se pregateste si toate intrebarile de  la acest sfant sinod au doua raspunsuri, dar stim ca Dumnezeu este da si nu , de aceea nu-l recunoastem niciodata . Iar declaratia din Cuba a patriarhului Kiril si a papei de la Roma, ereticul, in cele 30 de puncte pe care la contine, pentru mine personal sunt cei 30 de arginti ai lui Iuda. De aceea, ma rog ca Dumnezeu sa ne ajute.

Daca am pierde totul pe acest pamant si nu am avea nimic nici ce manca, nici ce bea, dar daca ne-am pierdut credinta am pierdut totul. Daca am pierdut adevarul sfintilor parinti ce ni s-a dat si Biserica adevarata a lui Hristos, in durere, in suferinta la cine sa intindem mainile noastre? Cui sa ne rugam daca am tradat si am vandut pe Dumnezeu? Va trebui sa se opreasca pentru ca vreau sa castige o lume crestina, dar atata tulburare s-a adus in Biserica noastra, pe toti crestinii ii putem intoarce inapoi, marturisindu-le adevarul si prin pocainta sa se intoarca. Numai astfel  putem fi una, si frati in adevarata credinta , care a fost data o data si pentru totdeauna.

 Multumesc pentru prezenta noastra in mijlocul vostru, va iubim mult. Va multumesc inca o data pentru adevarul sfant, Dumnezeu n-o sa ne lasa. Nu avem mandrie, nu vrem sa aratam nimic altceva , decat adevarul sfintilor parinti pe care punctul 5 din declaratia facuta in Cuba ii acuza pe toti sfintii parinti si inaintasii lor de zece veacuri, ca prin pacatele si greselile lor , aceste doua biserici n-au avut legatura euharistica. Fratilor nu-s mai multe biserici, e unica  Biserica [Ortodoxa] al carui cap e Hristos, ramaneti in aceasta Biserica si Hristos va ramane cu voi . Va sarutam mainile, ne bucuram de lumea ortodoxa, fiti uniti in duhul adevarului, ramanem alaturi de voi cu toata dragostea si vrem sa marturisim adevarul. In sinoadele noastre nu avem nici o putere, nu suntem luati in seama, de aceea este foarte greu, cerem sfintele voastre rugaciuni si vom pastra credinta adevarata.

Amin.              

†Episcop de Banceni și Vicar al Cernăuților

sursa Graiul Ortodox

duminică, 20 martie 2016

Despre soarta ereticilor: Predică la Duminica Ortodoxiei a Sfântului Ierarh Luca al Crimeei

“În cea dintâi Duminică a Marelui Post, care se numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei, Sfânta Biserică prăznuieşte întărirea şi întemeinicirea credinţei ortodoxe, biruinţa asupra numeroşilor eretici osândiţi de cele şapte Sinoade Ecumenice. Ştiţi că încă din vremurile apostolice au apărut o mulţime de dascăli mincinoşi, al căror număr a tot crescut o dată cu scurgerea veacurilor. S-au ridicat eretici care au strâmbat sfânta credinţă ortodoxă, învăţând mincinos despre Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos – şi mulţi au urmat păgânătăţii lor, mulţi au pierit cu moarte veşnică.
Toate acestea au fost prezise de către sfinţii apostoli. Iată ce spune Sfântul Apostol Petru în cea de-a doua Epistolă sobornicească a sa: Dar au fost în popor şi proroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul Ce i-a răscumpărat, îşi vor aduce sieşi grabnică pieire; şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite, şi din pricina lor calea adevărului va fi hulită (2 Pt. 2, 1-2). Şi sfântul apostol Pavel îi prevenea pe creştinii din Efes: Ştiu că după plecarea mea vor intra între voi lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma, şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei (Fapte 20, 29-30).
Încă de atunci, din vremurile apostolice, au început despărţirile de Biserica lui Hristos – iar Domnul nostru Iisus Hristos a spus cu gura Sa că Biserica trebuie să fie una: Şi va fi o turmă şi un păstor (v. In. 10, 14-16). Şi în rugăciunea Sa arhierească El a strigat către Tatăl Său: Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine, şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una (In. 17, 10-21).
Domnul a învăţat că Biserica trebuie să fie una, El fiindu-i Cap şi Păstor – iar toţi dascălii mincinoşi şi ereticii cu putinţă au năzuit întotdeauna, ca nişte lupi răpitori, să se deosebească de Hristos şi să răpească o parte a turmei lui, însetând de stăpânire şi de cinstirea din partea lumii. Ei sfâşie Biserica lui Hristos. În anul 1054, din pricina pretenţiilor papilor romani la stăpânire absolută în Biserică, pe care voiau s-o cârmuiască singuri, Biserica Apuseană, catolică adică, s-a despărţit de Biserica Răsăritului, ai cărei fii suntem noi. Sfinţii apostoli nu au practicat niciodată stăpânirea absolută a unui singur om în Biserică: Biserica era cârmuită soborniceşte şi nimeni nu-şi dădea numele de locţiitor al lui Hristos pe pământ. Ortodocşii au făcut totul pentru a preîntâmpina ruptura, dar Domnul a îngăduit-o.
În cel de-al XIV-lea veac a apărut un nou făcător de schismă, Luther, care a supus unei obraznice şi samavolnice critici întreaga învăţătură a Bisericii şi a refăcut-o cu desăvârşire după cum i s-a părut lui că este nevoie – şi a apărut o nouă erezie, care a rupt cu desăvârşire succesiunea apostolică: erezia luterană sau protestantă. După aceea a început o necurmată împărţire a protestantismului într-o mulţime de secte şi de curente, căci Luther a dat tuturor adepţilor săi dreptul deplin de a explica Evanghelia după bunul plac.
O asemenea explicare fără călăuzirea păstorilor de Dumnezeu rânduiţi ai Bisericii n-avea cum să nu fie strâmbă. Fiecare înţelegea Biblia precum voia, precum îi dictau lipsa de educaţie şi neputinţa minţii. Şi acum protestantismul cuprinde un număr uriaş de secte. Din păcate, şi în Biserica noastră a pătruns înrâurirea acestor erezii şi secte protestante. S-au găsit în poporul nostru nu puţini oameni care au părăsit credinţa strămoşească şi au urmat sectarilor protestanţi. Aşa au apărut la noi ştundismul, baptismul şi multe alte secte.
În secte intră oameni neştiutori, neîntăriţi în adevăr, şi îşi clădesc învăţătura fiind pătrunşi de patima cea mai grea, de cel mai greu păcat: de păcatul satanic al trufiei. Ei îndrăznesc cu obrăznicie să critice rânduielile Sinoadelor Ecumenice, poruncile sfinţilor apostoli, învăţătura Bisericii Ortodoxe. Ei supun unei nimicitoare critici, cu prostie şi ignoranţă, întreaga Biblie, tot Noul Testament, alegând din Sfânta Scriptură doar locurile care le gâdilă iubirea de sine şi trufia şi respingând tot ce le contrazice părerile preconcepute. Trufia şi adânca neştiinţă stau la temelia sectelor. Toţi trebuie să-şi amintească bine lucrul acesta. Fenomenul sectar a îmbrăcat la noi forme absurde, revoltătoare prin prostia lor şi prin obraznica lor tăgăduire a întregii învăţături creştine; despre unele dintre ele ţi-e şi ruşine să vorbeşti. Nu puţini sunt sectanţii care tăgăduiesc Dumnezeirea lui Iisus Hristos. Spre ruşinea poporului nostru, s-au găsit în el oameni care, uitând tot trecutul lui, toţi stâlpii seculari ai vieţii lui, uitându-şi credinţa ortodoxă, au început să mărturisească credinţa evreiască – fiindcă sunt un şir întreg de secte iudaizante care păzesc întreaga lege a lui Moise, cinstesc toate praznicele iudaice, se supun pe sine şi îşi supun copiii tăierii împrejur şi devin din ruşi evrei. Iată până la câtă nerozie ajung unii sectanţi.
Sfântul Apostol Petru spunea în cea de-a doua Epistolă sobornicească a sa că cei neştiutori şi neîntăriţi răstălmăcesc scrierile lui Pavel, ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor (v. 2 Pt. 3, 16). Iată şi cuvintele Sfântului Apostol Pavel: Cum vor propovădui, de nu vor fi trimişi? (Rom. 10, 15). Slujitorii Bisericii, arhierei şi preoţi, au fost trimişi la propovăduire: pe preoţi îi trimit arhiereii, arhiereii au primit această autoritate de la apostoli, iar apostolilor le-a poruncit să pască turma Sa însuşi Domnul: Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă; iar cel ce se leapădă de Mine se leapădă de Cel Ce M-a trimis pe Mine (Lc. 10, 16).
Cuvintele acestea îi privesc nemijlocit şi pe sectanţi, care nu ascultă de slujitorii Bisericii şi astfel se leapădă de însuşi Domnul Iisus Hristos şi de Tatăl Ceresc, Care L-a trimis. Lepădându-se de Adevărul Dumnezeiesc, sectanţii au călcat poruncile lui Dumnezeu şi au lepădat Tainele Bisericii, însuşindu-şi dreptul de a propovădui. Cum vor propovădui însă, dacă n-au fost trimişi?
Nu e păcat mai greu decât schismele şi sfâşierile din Biserica lui Hristos. 
Aşa spuneau toţi marii ierarhi. Iată cuvintele sfinţitului mucenic Ciprian: „Păcatul celor care nu păstrează unirea şi strânsa legătură cu Biserica nu se spală nici măcar cu sângele lor, chiar dacă aceştia s-ar da pe sine la moarte pentru mărturisirea numelui lui Hristos: vina cea de neşters şi grea a despărţirii de Biserică nu se curăţă nici măcar prin sânge”. Iar alt sfinţit mucenic – Ignatie Teoforul – a zis aşa: „Nu vă amăgiţi, fraţilor: cine urmează făcătorilor de schisme, acela nu va moşteni împărăţia lui Dumnezeu”.
Vedeţi cât de cumplit este păcatul schismei şi al alcătuirii de secte, cât de cumplit este a te abate de la Biserica lui Hristos şi a merge după sectanţi. Sfinţii apostoli ne-au prevenit de numeroase ori în această privinţă. În Epistola către romani, Sfântul Apostol Pavel spune: Vă îndemn, fraţilor, să vă păziţi de cei ce fac dezbinări şi sminteli împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei (Rom. 16, 17).
Domnul Iisus Hristos a zis: Feriţi-vă de prorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori (Mt. 7, 15). Să ştiţi, popor al lui Dumnezeu, că sectanţii sunt făţarnici, că vin punându-şi masca iubirii şi smereniei. Ei sunt din cale-afară de şireţi: linguşesc subţire auzul, fac pe sfinţii, robesc oamenii printr-o amăgitoare dragoste şi atenţie, îi atrag în cursele lor – şi dacă ajungeţi în aceste curse veţi pieri.
Sfântul Apostol Pavel cheamă în Epistolele către tesaloniceni şi galateni: Staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră (2 Tes 2, 15); chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o, să fie anatema! (Gal. l, 8).
Pe toţi cei aflaţi în secte, care smintesc oamenii cu învăţăturile lor mincinoase, apostolul Pavel îi dă anatemei – şi urmând cuvintelor lui, Sfânta Biserică anatematizează în Duminica Triumfului Ortodoxiei pe toţi ereticii, pe toţi cei ce nu recunosc Sinoadele Ecumenice şi Sfânta Tradiţie. Să vă aduceţi aminte şi să ştiţi că dacă cineva vă sminteşte şi vă
atrage într-o sectă, veţi fi supuşi anatemei, veşnicului blestem. Ce poate fi mai groaznic decât aceasta?
Nu ştiu. Pot numai să vă rog, cum îi ruga pe credincioşi şi Sfântul Apostol Pavel, să vă păziţi de aceşti răpitori, să vă păziţi de cei ce fac schisme, să nu vă duceţi niciodată la adunările lor, căci altfel va pătrunde în voi otrava lor. Ca de foc temeţi-vă de legăturile cu ereticii, cu sectanţii. Ţineţi-vă de credinţa pe care ne-o învaţă Sfânta Biserică – de credinţa evanghelică, de credinţa lui Hristos, de credinţa apostolească, şi vă va mântui Domnul Iisus Hristos. Amin.”

 Sursa: Fragment din cartea La porțile Postului Mare – Predici la Triod, Sf. Luca al Crimeei, Editura Biserica Ortodoxă, București, 2004, p. 55-57.

Sinodiconul Ortodoxiei: https://ortodoxiasingurabisericaadevarata.wordpress.com/sinodiconul-ortodoxiei/