1. În ce condiții trece acest referendum?
Rezultatul votului este valabil doar dacă unul din trei oameni se prezintă la vot (prezența la urne e de 30%). Azi, numărul total de persoane cu drept de vot în România este de 18.900.000 (18.9 milioane) de persoane, așadar e nevoie de o participare necesară de 5.67 milioane pentru ca referendumul să fie valabil.
2. De ce va agitați atâta pentru o amărâtă de definiție (căsătoria = un bărbat + o femeie)?
Fără aceasta precizare, anumite culturi contemporane deviază înțelesul firesc al termenului de soți, batjocorindu-l poligam (mai multi „soții” sau „soți”), zoofil („însoțire” cu un animal favorit), pedofil („însoțire” cu minori) sau alte dereglări.
3. Codul civil reglementează [deja!] căsătoria bărbat-femeie. Revizuirea articolului 48 din Constituție nu este inutilă?
Revizuirea nu este inutilă. Ceea ce avem în Codul Civil se poate schimba oricând prin simplu vot în Parlament sau printr-o ordonanță guvernamentală. Pe când Constituția nu va putea fi modificată decât prin aceeași procedură complexă și dificilă de acum, adică prin adunarea la vot a cel puțin 30% din electorat!
4. Dar nu există alte priorități (sărăcie, corupție, spitale, scoli etc.) față de acest vot? Organizarea referendumului costă bani care se puteau folosi la școli și spitale?
Toate alegerile costă bani. Consultarea populară costă bani.
Iar acum este vorba de „apărarea statului și a poporului roman de distrugerea sănătății sale profunde.”
Degeaba faci spitale dacă distrugi o țară, dacă îmbolnăvești familia, celula ei de bază.
Ministerul Educației a aprobat deja în buget suma de 72 de milioane de euro pe 2018 (proiectul este pe 5 ani) reeducării părinților și a profesorilor în spiritul ideologiei transgender (adică fiecare poate să-și aleagă genul).
Dacă referendumul va fi validat (minim 6 milioane de români la urne), vom avea ”bărbat și femeie” în Constituție și proiectul Ministerului nu va mai fi pus în aplicare pentru că ar încălca legea fundamentală a țării.
Astfel, statul român va face o economie de 254 milioane de euro (4 ani x 72 milioane de euro = 288 milioane euro minus 34 milioane euro (costul Referendumului) = 254 de milioane de euro ECONOMIE! Încă o dovadă că referendumul este extrem de important și util pentru societatea românească!
5. Ce este cu întrebarea aceea aiurea pe formular? De ce nu scrie clar că este vorba despre căsătorie? Dacă votez ceva ce nu știu?
Întrebarea de pe formular este legal SINGURA care se poate pune. La un referendum consultativ, pe buletin poate fi pusă orice întrebare. Când este vorba de un referendum decizional însă, de modificare a Constituției, întrebarea nu poate fi decât cea din lege (L03/2000). Întrebarea nu o formulează organizatorul referendumului (adică Guvernul). Ceea ce votam este deja stipulat în lege, iar noi votăm acum aprobarea legii, nu conținutulei (care este stabilit și bătut în cuie!). Ceea ce spune legea s-a hotărât deja: ca termenul soțidevine un bărbat și o femeie, ca să fie clar!
6. Ce ne facem dacă schimbă ăștia forma legii și noi votăm pentru forma asta schimbată?
Oricine poate verifica propunerea de revizuire publicată în Monitorul Oficial Nr. 768/18.09.2018, propunere care prin publicare nu mai poate fi schimbată de nimeni până la referendum.
7. Definirea căsătoriei este e o problemă relevantă pentru societate în acest moment ?
Toată agitația mediatică și zbuciumul taberei care se opune referendumului demonstrează relevanța acestui referendum și faptul că atinge un punct sensibil. Și alte state au făcut referendum. Deci, referendumul pentru căsătorie este relevant și pentru noi.
8. Familia firească este un focar de alcoolism și violență?
Familiei normale nu ii sunt caracteristice acestea. Dimpotrivă, ea este un factor de echilibru și de armonie. Violență și abuz se regăsesc într-o măsură mai mare în însoțirile nefirești (statisticile o arată). Revizuirea nu se referă la „familie”, ci la definirea căsătoriei (care stă, într-adevăr, la baza familiei).
9. Voi va opuneți parteneriatului civil ?
Referendumul nu este despre parteneriatul civil. Obiectul este clarificarea definiției căsătoriei – mai precis înlocuirea unui termen vag (atât numeric, cat și sexual), acela de soți, cu bărbat și femeie. Mai precis cu UN bărbat și O femeie.
10. Revizuirea atacă familia mono-parentală sau alte tipuri de familii?
Revizuirea nu afectează statutul nici unui fel de familie existentă (fie că este părinte celibatar cu copil/copii, fie ca este bunic sau bunici cu nepoți etc). Revizuirea stabilește doar care sunt căsătoriile recunoscute în România. Este despre căsătorie.
11. Referendumul este o inițiativă a Bisericii ?
Nu. Inițiativa aparține unui grup de organizații non-guvernamentale și, ulterior, a fost susținută atât de organizații indiferente religios cât și de Biserica Ortodoxă Română (pe ceilalți cetățeni de alte confesiuni așa-zis „creștine”, chiar recunoscute de statul român nu îi amintim aici printre creștini, ei de fapt nefiind botezați – după acrivia dogmatică a învățăturii Bisericii – ci sunt eretici, nicidecum Biserică sau membri ai Bisericii – n.red.).
12. Inițiatorii revizuirii vor să reglementeze ce fac oamenii în dormitor, în spațiul lor privat?
Nu. Revizuirea Constituției privește doar legământul oficial de la primărie pe care cei doi soți îl fac. Revizuirea propusă nu are legătură cu viața privată a nimănui. Ce fac oamenii cu propria viata și cu propriul lor trup rămâne strict problema lor.
13. Inițiativa este antieuropeană, putinistă, fascistă, homofobă?
Acestea sunt etichete de scandal, menite sa deturneze o inițiativă bună!
14. Dar nu cumva referendumul acesta este al lui Dragnea?
Nu. Acțiunea a fost demarată demult, de câteva asociații și oameni de rand responsabili, din anul 2015, supraviețuind mai multor guverne (Ponta, Cioloș, Grindeanu și Tudose). Deci, revizuirea nu este sub nici o formă „opera lui Dragnea”. Pe de alta parte, tocmai din cauza legitimității imbatabile a acestui demers, forțele politice îl susțin.
15. Propunerea restrânge dreptul la însoțire al homosexualilor?
Nu. Ai dreptul să te naști și să ai parte de educație. Dar meseria, funcția etc sunt posibilități, nu sunt drepturi. La fel și căsătoria, ea este un acord, o înțelegere oficializată la primărie, nu este un drept. Nu toți avem dreptul la un Ferrari. La fel și cu căsătoria în afara definiției legale: nu avem dreptul să ne căsătorim cu oricine, cu orice și cu oricâți. Referendumul nu poate interzice ceva ce nu există. Persoanele de absolut orice orientare se pot, în mod nediscriminatoriu, căsători dacă: au peste o anumita vârstă, sunt în deplinătatea capacităților mintale și se căsătoresc cu o persoană de sex opus care nu este rudă apropiată.
16. Decizia poporului la referendum va putea fi ignorată, cum a fost referendumul din 2009 (cu 300 parlamentari)?
Nu. Decizia va avea efecte imediate, pentru ca acest referendum este decizional.
A existat în 2009 o consultare publică numită impropriu „referendum” sau „referendum consultativ”, prin care oamenii, la inițiativa președintelui, au aprobat reducerea numărului de parlamentari. Nu a fost pusă în practică, deoarece era nevoie de o lege care să fie inițiată ulterior.
În cazul Referendumului din 6-7 octombrie 2018 legea de revizuire a Constituției este redactată, aprobată și publicată.
17. Referendumul dezbină și divizează societatea?
Democrația implică pluralitate de păreri și dezbatere. Tabere pro și contra. Împărțirea societății în aderenți cu opțiuni diferite e ceva normal. Iar acest referendum are potențial mai degrabă unificator, circa 80 – 90% dintre români sunt de acord cu definiția căsătoriei ca uniune dintre un bărbat și o femeie.
