joi, 3 iulie 2014

Care este diferenţa între ecumenicitate şi ecumenism

Una este ECUMENICITATEA - DEPLINĂTATEA, universalismul, sobornicitatea Bisericii Ortodoxe
şi alta este ECUMENISMUL, mişcare INTERNAŢIONALISTĂ care vrea să amalgameze toate ”bisericile” (auto)intitulate ”creştine”, inclusiv sectele recente gen ”Martorii lui Iehova”, devenite între timp ”confesiuni” ”creştine”).
În dogmă nu există concesie - ceea ce propune ecumenismul. Între altele, ce noimă poate avea ”dialogul” - nu mai vorbim de unitate - cu anglicanii, de exemplu, când aceştia ”binecuvântează” căsătorii homosexuale?

Biserica Ortodoxă este ECUMENICĂ (universală), dar NU ECUMENISTĂ. Şi rămâne ecumenică atâta vreme cât nu cade în ispita ecumenismului.
ECUMENICITATEA constituie expresia deplinătăţii Bisericii şi se propune şi celorlalţi, fără să se împartă sau să se ajusteze după concepţiile omeneşti
Faptul că ortodocşii refuză, pe baza hotărârilor canonice (ale Sfinţilor Apostoli şi ale celor şapte Sinoade Ecumenice), orice contact cultic şi sacramental cu eterodocşii, nu înseamnă că privează de dragostea creştină oamenii în general, în planul relaţiilor social-umane.

Biserica Ortodoxă se roagă, conform poruncii scripturistice, pentru pace în lumea întreagă (”să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii... ca să petrecem viaţa paşnică” - Timotei), dar misionarismul social, ospitalitatea creştină, buna cuviinţă nu trebuie să aibă a face cu promovarea minimului dogmatic.
Biserica Ortodoxă este definită chiar în DEX ca fiind ”singura confesiune creştină care a păstrat neschimbate dogmele, tradiţia, cultul şi organizarea bisericească fixate încă de la începuturile creştinismului, prin Sinoadele Ecumenice"


Ce este ecumenismul?

Ecumenismul s-a născut în sânul Protestantismului la începutului secolului al XX-lea, ca un efort de redobândire a unităţii pentru o lume protestantă împărţită în nenumărate grupări şi ramificaţii. Ecumenismul nu are absolut nici o legătură cu ecumenicitatea şi catolicitatea Bisericii, care este pe deplin păstrată, atât geografic cât şi ecleziologic, în Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică, adică Biserica Ortodoxă, care continuă să creadă ceea ce a fost crezut "întotdeauna, pretutindeni şi de către toţi." Existenţa ereziilor nu neagă nici unitatea, nici ecumenicitatea şi nici catolicitatea Bisericii. Biserica continuă să fie una şi universală.

Erezii şi schisme ca "bisericile" "catolice" şi protestante ale Apusului sau cele anti-calcedoniene ale Răsăritului nu sunt bisericile locale autentice şi legitime ale acelor ţinuturi; aceste biserici redobândesc unitatea şi catolicitatea, devin adevărate biserici, doar atunci când sunt reintegrate în credinţa şi viaţa Bisericii Ortodoxe Soborniceşti (Catolice), care nu este doar adevărata Biserică, ci şi singura Biserică. Prin urmare, de la bunul lui început şi până în ziua de astăzi, aşa-numitul "Conciliu Mondial al Bisericilor", ca vehicul (purtător) al ecumenismului protestant, este, într-un adevărat sens ecleziologic, un "Conciliu Mondial al ereziilor şi schismelor."

(Din concluziile conferintei teologice inter-ortodoxe "Ecumenismul: Origini. Asteptari. Demistificare" - 2004

Toţi sfinţii şi toţi marii duhovnici contemporani care s-au remarcat printr-o viaţă sporită şi bineplăcută lui Dumnezeu, mărturisesc că Biserica Ortodoxă este singura Biserica şi că nu există biserici “surori”. Ei numesc catolicismul erezie şi ne-au lăsat nenumărate mărturii din care putem învăţa cum să ne raportam şi noi la mişcarea ecumenistă.

Ecumenismul nu are nici o baza in traditia si istoria Bisericii Ortodoxe: nici un sfant ortodox nu a fost vreodata ecumenist, nu a participat la intalniri cu ereticii ca sa faca schimb de experienta, nu s-a rugat impreuna cu ereticii. Ba din contra, falsele "uniri" care s-au realizat in Istoria Ortodoxiei au fost anatemizate si cei care s-au opus tradarii au fost trecuti in randul sfintilor si cinstiti de poporul drept-credincios care nu s-a unit cu minciuna si a aparat dreapta si sfanta credinta ortodoxa cu pretul sangelui.


Iată doar câţiva dintre sfinţii şi părinţii mărturisitori ai ortodoxiei care numesc catolicismul erezie şi îndeamna la păstrarea credinţei ortodoxe:
  • Sf. Ierarh Fotie cel Mare (+895)
  • Sf. Fotie cel Mare (810)
  • Sf. Teodosie de la Pecerska (+1073)
  • Sf. Gherman Patriarhul Constantinopolului (+1240)
  • Sf. Grigorie Palama (+1340)
  • Sf. Ier. Simeon al Tesalonicului (+1429)
  • Sf. Marcu Mitropolitul Efesului (+1444)
  • Sf. Maxim Grecul (+1555)
  • Sf. Sfintit Mucenic Cosma Etolianul (+1779): “Pe Papa sa-l blestemati, fiindca el este cauza… Noi avem o poruca ce spune sa anatemizam pe oricine adauga sau nu crede in ceva mic din cele pe care le-au legiuit Parintii Bisericii noastre [Prefetii despre urgiile ce vor veni]”
  • Sf. Paisie de la Neamt (+1794)
  • Sf. Nicodim Aghioratul (+1809)
  • Sf. Ignatie Brianceaninov (+1867)
  • Sf. Ambrozie de la Optina (+1891)
  • Sf. Teofan Zavoratul (+1894)
  • Sf. Ioan de Kronstadt (+1908):
  • Sf. Ier. Nicolae Velimirovic (+1956)
  • Sf. Ioan Iacob Hozevitul (+1960)
  • Sf. Averchie Tausev (+1976)
  • Sf. Iustin Popovici (+1979)
  • Cuv. Filotei Zervakos (+1980)
  • Cuv. Seraphim Rose (+1982)
  • Cuv. Paisie Aghioratul: "Cu durere in suflet marturisesc ca, dintre toti filounionistii (ecumenistii n.e.) pe care i-am cunoscut, nu am vazut pe nici unul sa aiba nu miez, dar nici macar coaja duhovniceasca. Cu toate acestea, stiu sa vorbeasca despre dragoste si unire, desi ei insisi nu sunt uniti cu Dumnezeu, fiindca nu L-au iubit."
  • Pr. Ilie Cleopa:
  • Pr. Dumitru Staniloae:"Eu nu sunt pentru ecumenism! A avut dreptate un sarb, Iustin Popovici, care l-a numit panerezia timpurilor noastre"
  • Pr. Arsenie Papacioc:"Sunt impotriva! Pe viata si pe moarte impotriva! Ce ecumenism?"
  • Pr. Gheorghe Calciu: Eu sunt impotriva ecumenismului! O socot cea mai mare erezie a secolului nostru"
  • Pr. Rafail Noica
  • Pr. Lavrentie Sovre

  • Pr. Justin Parvu: “Biserica Catolica detine erezii foarte mari in sanul ei. Noi nu avem ce discuta cu niste fatarnici care si-au inventat propria lor biserica in afara harului lui Dumnezeu, asemenea lui Lucifer care a vrut sa isi ridice alt scaun pe tronul lui Dumnezeu. Papalitatea a inchis credinciosilor bisericii lor portile Imparatiei cerurilor. Aceste compromisuri ale ierarhilor nostri se savarsesc nu dintr-o constrangere dogmatica, ei stiu prea bine adevarul, ci se poarta asa datorita intereselor politice” 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu